Oftalmologia - Disciplină medicală ce ocupa cu studiul structurii şi funcţionării ochilor, precum şi a bolilor care îi afectează.
Examinarea oftalmologica periodica si completa este parte a ingrijirii de rutina in cadrul medicinei primare, deoarece multe boli oculare sunt silentioase sau asimptomatice. In cadrul examinarii oftalmologice pot fi detectate boli cu potential de orbire, manifestari oculare ale unei boli sistemice sau semne de tumori sau alte anomalii cerebrale.
Evaluarea oftalmologica completa consta in examinarea externa a globului ocular, testarea acuitatii vizuale, functiei pupilare, motilitatii extraoculare, campului vizual, presiunii intraoculare si examinarea structurilor oculare prin pupila dilatata (fundul de ochi)
Inainte de a face cunoscute tipurile principale de metode de chirurgie oftalmologica, consideram necesara mentionarea principalelor tulburari de refractie si scurta prezentare a acestora.
In ochiul uman, suprafata frontala (corneea) si lentila din interiorul ochiului formeaza un sistem de focalizare al ochiului si sunt, in primul rand, responsabile pentru focalizarea razelor de lumina incidente pe suprafata retinei. Intr-un sistem optic perfect, puterea corneei si a cristalinului sunt perfect potrivite cu lungimea ochiului si imaginile se afla in centrul focalizarii. Orice asimetrie in acest sistem se numeste eroare de refractie, iar rezultatul este o imagine neclara.
Erorile de refractie sunt :
1. Miopia – la persoanele cu miopie se produce o nepotrivire in concentrarea puterii ce determina ca obiectele indepartate sa fie neclare si cele apropiate sa fie clare.
2. Hipermetropia – la persoane cu hipermetropie se produce o nepotrivire in concentrarea puterii ce determina ca obiectele din apropiere sa fie vazute neclar si cele indepartate sa fie vazute relativ clar.
3. Astigmatismul – la persoanele cu astigmatism, corneea sau forma lentilelor este distorsionata, provocand mai multe imagini pe retina. Acest lucru face ca obiectele de la toate distantele sa apara neclare. Multi oameni au o combinatie de miopie sau hipermetropie, cu astigmatism.
Chirurgia cu laser pentru ochi este un termen generic pentru mai multe interventii chirurgicale oculare utilizate pentru a corecta erorile de refractie (de exemplu, modul in care lumina se refracta spre retina). Cele mai frecvente tipuri de interventii chirurgicale cu laser la ochi sunt LASIK, LASEK, PRK si Epi-LASIK. Fiecare dintre procedurile chirurgicale pentru ochi se fac cu acelasi tip de laser special, numit ”excimer”, folosit la remodelarea corneei.
Acestea se refera la corectarea vederii. Dar aceste tipuri de chirurgii pot varia in specificul procedurii, timpul de recuperare sau instrumentele chirurgicale folosite. S-ar putea ca un pacient ce a suferit o operatie PRK sa se recupereze mai repede decat un pacient ce a suferit o operatie de tip LASIK.
Tipuri principale de interventii chirurgicale la ochi
a. LASIK – este cea mai frecventa operatie cu laser la ochi. LASIK incepe prin crearea unui lambou subtire in cornee. Chirurgul foloseste o lama sau un laser pentru a face acest lambou. Operatia cu laser LASIK costa putin mai mult decat operatia LASIK ce utilizeaza o lama. Odata ce acel fragment este creat, laserul excimer este folosit pentru a remodela corneea, care mai apoi corecteaza eroarea de refractie.
b. PRK – este al doilea tip de operatie comun chirurgiilor cu laser la ochi. PRK incepe prin indepartarea unei portiuni de pe suprafata corneei sau a tesutului epitelial. Prin urmare, nu este nevoie de crearea unui lambou, iar tesutul indepartat creste la loc. Unii pacienti prefera PRK, deoarece ei nu doresc un lambou cornean sau au o cornee subtire. Odata ce epiteliul este indepartat, este folosit un laser pentru remodelarea corneei. Laserul este de acelasi tip, excimer, ca si cel folosit in interventiile LASIK.
c. LASEK – este similar cu LASIK sau PRK, dar se porneste de la aplicarea alcoolului la nivelul epiteliului cornean, pentru a slabi celulele corneene ultraperiferice, permitandu-i astfel chirurgului sa le mute, fara a scoate aceste celule, pentru procedura cu laser. Dupa remodelarea stromei cu laserul excimer, chirurgul poate inlocui pojghita de celule epiteliale si sa puna pacientului o lentila de contact, pentru a permite o vindecare mai rapida.
d. Epi-LASIK – se procedeaza la fel ca la interventia LASIK si se face la nivelul tesutului epitelial. Odata ce clapeta este creata, aceasta este data la o parte, astfel incat chirurgul sa poata remodela stroma cu laserul excimer. Clapeta de epiteliu este apoi inlocuita si acoperita cu un bandaj de contact-obiectiv pentru o vindecare mult mai rapida. Unii cercetatori considera interventia Epi-LASIK un hibrid intre LASIK si LASEK. Unii chirurgi cred ca aceasta procedura este o optiune foarte buna, deoarece clapeta exista doar la nivelul epiteliului si pentru ca nu se foloseste alcool in timpul procedurii.
LASIK este o procedura ce utilizeaza un laser extrem de specializat (laser excimer) conceput pentru tratarea erorilor de refractie, imbunatatirea vederii si reducerea sau eliminarea necesitatii de a purta ochelari ori lentile de contact. Aceasta procedura cu laser modifica forma corneei. Desi laserul excimer a fost folosit cu foarte multi ani inainte, dezvoltarea interventiei chirurgicale LASIK este datorata lui Ioannis Pallikaris din Grecia, in jurul anului 1991.
Chirurgia refractiva nu este potrivita pentru toata lumea. In plus, fata de un examen oftalmologic complet pentru a afla daca sunteti sau nu un candidat pentru o interventie, exista anumite intrebari pe care ar trebui sa le adresati. Acestea sunt:
a. Sunt dispus sa accept un risc scazut, dar real al unei complicatii chirurgicale? Chiar daca interventiile LASIK moderne sunt extrem de sigure, fara complicatii, exista insa momente cand apar complicatii inevitabile ce va pot afecta negativ vederea.
b. Cariera mea imi permite o interventie chirurgicala LASIK? Desi exista foarte putine organizatii care interzic angajatilor sau membrilor sa aiba parte de chirurgii refractive, daca nu exista nicio indoiala, atunci cel mai important este sa solicitati angajatorului, societatii unde lucrati sau serviciului medical daca va este permis sa fiti supus unor astfel de interventii chirurgicale.
c. Sunt prea tanar ori prea batran pentru o interventie LASIK? Nu exista reguli stricte cu privire la varsta corespunzatoare pentru a avea parte de o interventie LASIK. Cu toate acestea, pacientii cu varsta sub 18 ani sunt rareori suficient de stabili pentru o astfel de interventie. Pacientii mai in varsta pot incepe sa dezvolte cataracta sau alte probleme de sanatate ale ochiului. Astfel, cel mai bun mod de a determina aceste lucruri este un examen oftalmologic complet.
d. Sufar de keratoconus? Keratoconus este o boala a corneei care rezulta din rezistenta scazuta a corneei ce poate fi detectata ca o curbura anormala. Pacientii care sufera de keratoconus nu sunt candidati pentru o interventie chirurgicala LASIK.
Avantajele interventiei LASIK:
1. LASIK este capabila sa corecteze cu precizie cele mai multe niveluri de miopie, hipermetropie si astigmatism.
2. Procedura este rapida, de obicei, cu o durata intre cinci si zece minute, fiind in general nedureroasa.
3. Deoarece laserul este ghidat de un computer, interventia este foarte precisa si rezultatele sunt exceptionale.
4. In cele mai multe cazuri, un singur tratament va atinge rezultatul dorit. Cu toate acestea, sunt posibile imbunatatiri.
Dezavantajele interventiei LASIK:
1. Deoarece fiecare pacient se va vindeca usor diferit, rezultatele pot varia de la un pacient la altul.
2. LASIK ar putea afecta unele aspecte ale vederii, inclusiv vederea pe timp de noapte si posibile episoade de vedere incetosata.
3. La anumite persoane, LASIK poate aduce dupa sine simptome de ochi uscat.
La ce trebuie sa va asteptati inainte, in timpul si dupa o interventie chirurgicala poate varia de la un pacient la altul sau de la un chirurg la altul. Fiecare pacient poate avea, de asemenea, asteptari diferite si este foarte important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre aceste asteptari inainte de interventia chirurgicala.
Inainte de operatie
Inainte de orice procedura, aveti nevoie de un examen complet ai ochilor. Acest proces va poate ajuta sa determinati daca sunteti un bun candidat pentru o astfel de operatie si daca aveti anumiti factori de risc. Daca purtati lentile de contact, ar trebui scoase cu cateva zile inainte de o examinare initiala. In timpul acesteia, trebuie sa discutati cu medicul despre starea din trecut si din prezent a ochilor dumneavoastra.
Este foarte important sa discutati si despre medicamentele pe care le luati si mentionati orice alergie a medicamentatiei pe care o aveti. In ziua operatiei, va trebui sa evitati lotiunile, cremele, machiajele si parfumurile. Unele dintre acestea pot creste riscul aparitiei unor infectii sau altele pot afecta functia laserului.
In timpul operatiei
LASIK dureaza in mod normal mai putin de 30 de minute pentru efectuarea interventiei chirurgicale la ambii ochi. Sistemul laser consta intr-un microscop ce este atasat la o masinarie mare si un ecran al unui computer. Dupa ce ati fost pozitionat sub laser, ochii va vor fi anesteziati cu picaturi speciale. Cand este timpul pentru crearea clapetei, un dispozitiv de aspirare va fi pus pe ochi. In aceasta perioada, s-ar putea sa simtiti o presiune inconfortabila si pentru o perioada scurta vederea va fi intunecata. Dupa ce clapeta a fost creata, aspiratia se va sfarsi, vederea isi va reveni, desi va ramane probabil neclara pentru restul procedurii.
Dupa aceea, laserul va fi pozitionat peste ochi, in timp ce medicul o sa va recomande sa va uitati in lumina. Laserul se va porni odata ce ochiul este intr-o pozitie satisfacatoare. Timpul de tratament cu laser variaza de la un pacient la altul, dar este de obicei foarte scurt, pana in 60 de secunde. Pentru protejarea ochiului, un scut va fi plasat in jurul acestuia. Acest lucru se face pentru a preveni frecarea accidentala a ochiului sau punerea unei presiuni pe ochi. Corneea este foarte vulnerabila in aceasta perioada postoperatorie precoce.
Dupa operatie
Odata ce procedura a fost finalizata, este posibil sa observati iritatii sau mancarime. Cel mai important lucru ce trebuie evitat este frecarea ochiului. Nu va frecati la ochi sub nicio forma, deoarece se poate produce o dislocare a clapetei de cornee, astfel ar putea necesita o procedura suplimentara pentru a o repozitiona. In unele cazuri, s-ar putea sa aveti o stare de disconfort sau un grad usor de durere, pentru care medicul va poate recomanda sa luati medicamente. Se pot administra medicamente antiinflamatorii nesteroidine, cum ar fi ibuprofenul ce sunt suficiente pentru calmarea durerii.
Alte simptome ce se pot resimti dupa interventie includ sensibilitatea la lumina si vederea neclara. Toate aceste simptome ar trebui sa inceapa sa dispara in primele zile dupa o astfel de interventie. Contactati medicul in prima noapte dupa operatie, daca aveti dureri severe sau in cazul in care vederea dumneavoastra se inrautateste. Prima vizita postoperatorie ar trebui programata in primele 24 de ore dupa interventie. La acea vizita, medicul o sa va verifice vederea si va examineaza ochiul. Vederea ar trebui sa fie mai clara, dar nu e o problema mare daca este inca neclara in primele zile dupa operatie. Pentru a reincepe activitatile de zi cu zi, trebuie sa asteptati intre una si trei zile dupa interventie.
In mod normal, dupa o operatie de acest fel, vederea se va stabiliza in prima saptamana sau in cursul celei de-a doua. Nu trebuie sa ezitati sa apelati la medicul dumneavoastra daca ochiul va dezvolta probleme sau simptome neobisnuite in orice moment dupa operatie. Aceste simptome ar putea fi semne ale unei probleme grave, care poate duce la pierderea vederii daca nu este tratata in mod corespunzator si in timp util.
Sursa: www.sfatulmedicului.ro